ARHIVA SITE. ULTIMA ACTUALIZARE 22 MARTIE 2013

    Home | Contact | Sitemap | Cauta    
AgriculturaInd. alimentaraFitosanitarDezvoltare RuralaAfaceri EuropeneInspectii si controlPescuit si acvacultura (FEP)Buget
Ministru
Daniel Constantin
Secretari de Stat
Achim Irimescu
Dumitru Daniel Botănoiu
Valentin Olimpiu Şoneriu
Secretar General
Daniel Ionescu
Secretar General Adj.
Sergiu Sorin Chelmu
Transparenta decizionala
Acte normative aflate în avizare internă
Proiecte de acte normative
Arhiva legislativa
Declaratii de avere
Organigrama
Organigrama
Venituri salariale MADR
R O F
Posturi scoase la concurs
Promovare
Redistribuire
Personal contractual
Presa
Echipa
Media
Arhiva
Comunicate

Baza de date (Lista cu membrii Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala etc.)

Lista actuală a membrilor RNDR(aprobată în cadrul primei întâlniri a CNC a RNDR din 24.09.2008) - update, octombrie 2011 <pdf, 335 KB>

În perioada 6 septembrie - 21 noiembrie 2007, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cu sprijinul Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a desfăşurat un proces de consultare cu privire la scopul şi rolul Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală, în cadrul căruia au fost consultaţi 436 de actori implicaţi în procesul de dezvoltare rurală.

Rezultatele consultării le puteţi vizualiza mai jos.

ANALIZĂ PRIVIND REACŢIA ACTORILOR RURALI ÎN LEGĂTURĂ CU PRINCIPIUL CREĂRII REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ ŞI A PROPUNERILOR  PRIVIND FORMAREA  ŞI FUNCŢIONAREA ACESTEIA *

Au fost analizate 436 de chestionare.

1) Pentru ce grupuri de oameni, comunităţi, organizaţii, instituţii lucraţi?

  1. Colectivitatea locală – 119 răspunsuri.
  2. Autorităţi locale, asociaţii ale acestora – 95 răspunsuri.
  3. Asociaţii de producători şi organizaţiile şi asociaţiile industriale – 82 răspunsuri.
  4. Sectoare economice – 64 răspunsuri.
  5. Ferme mici – 58 răspunsuri.
  6. Sectoare civile şi non-profit – 55 răspunsuri.
  7. Proprietari de păduri, ferme comerciale – 53 răspunsuri.
  8. Universităţi şi instituţii de cercetare, şcoli etc – 41 răspunsuri.
  9. Agenţii publice - 27 răspunsuri.
  10. Elevi, adulţi, şomeri, alte categorii dornici de recalificare – 19 răspunsuri.
  11. Grupuri etnice şi minoritare – 14 răspunsuri.
  12. Tineret – 13 răspunsuri.
  13. Persoane interesate în turism – 9 răspunsuri.
  14. Agenţii naţionale – 9 răspunsuri.
  15. Femei din mediul rural – 8 răspunsuri.
  16. Organizaţii de promovare a egalităţii de şanse între genuri – 6 răspunsuri.
  17. Instituţii culturale – 5 răspunsuri.
  18. GAL-uri – 5 răspunsuri.
  19. Unităţi de cult – 3 răspunsuri.
  20. Tehnicieni operatori însămânţători – 3 răspunsuri.
  21. Persoane defavorizate – 2 răspunsuri.

2) Care este acoperirea geografică a organizaţiei dvs.?

  1. Între 1 - 5 (consilii/comune/localităţi) -  90 răspunsuri.
  2. Între 1 - 5 judeţe – 88 (50 câte un judeţ) răspunsuri.
  3. Toată România – 59 răspunsuri.
  4. Între 1- 6 – (consilii/comune/localităţi) – 8 răspunsuri.
  5. Regiunea 3 (Sud Muntenia) – 7 răspunsuri.
  6. Regiunea 1 (Nord – Est) – 6 răspunsuri.
  7. Regiunea 6 (N – V) – 6 răspunsuri.
  8. Regiunea 2 (S-E) – 5 răspunsuri.
  9. Regiunea 7 (Centru) – 5 răspunsuri.
  10. Regiunea 4 (SV Oltenia) – 5 răspunsuri.
  11. Regiunea 5 (Vest) – 2 răspunsuri.
  12. Regiunea 8 (Bucureşti) – Ilfov – 1 răspunsuri.
  13. Între 6 – 10 judeţe – 5 răspunsuri.
  14. Între 11 – 20 judeţe – 4 răspunsuri.
  15. ≥ 15 (consilii/comune/localităţi)  – 4 răspunsuri.
  16. Microregiuni – 2 răspunsuri.
  17. Între 11 – 15 (consilii/comune/localităţi)  – 3 răspunsuri.
  18. Bazinul Pomicol Cotnari – 1 răspunsuri.
  19. Delta Dunării – 1 răspunsuri.

3) Aveţi o structură organizaţională care se întinde pe mai multe nivele ierarhice?

  1. Da – 220 răspunsuri.
  2. NU – 209 răspunsuri.

Daca “da”, vă rugăm să descrieţi pe scurt structura.

  1. Organizaţii naţionale (academii, agenţii, administraţii, regii, federaţii, fundaţii, asociaţii, patrimonii naţionale, muzee etc.) – 75 răspunsuri.
  2. Organizaţii proprii de tipul Adunare Generală, Director Tehnic, Director Economic, Director Comercial (Primării, Societăţi economice, SRL, grupuri şcolare agricole etc.) – 48 răspunsuri.
  3. Birouri regionale – 37 răspunsuri.
  4. Organizaţii la nivel judeţean (Consilii judeţene, Prefecturi) – 24 răspunsuri.
  5. Filiale ale unor organizaţii generale – 19 răspunsuri.
  6. Universităţi, instituţii de cercetare – 12 răspunsuri.
  7. Organizaţii internaţionale (Programul Dunăre Carpaţi - WWF , World Vision Romania etc.) – 3 răspunsuri.
  8. Microregiuni (parteneriate public private) – 2 răspunsuri.

4) Scopul principal al RNDR este de a promova informaţiile, schimbul de idei şi bunele practici, precum şi cooperarea printre actorii din mediul rural. Vă rugăm să indicaţi mai jos, pentru fiecare din activităţile principale  prevăzute pentru reţea, dacă organizaţia:

    1. este deja implicată în acest tip de lucru;
    2. este dispusă / aşteaptă să fie implicată ca parte din activitatea sa în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 

Activitatea

Număr de organizaţii

Deja implicate

Dispuse să se implice

Furnizarea de informaţii cu privire la activitatea organizaţiei dumneavoastră

251

208

Distribuirea de informaţii către membrii, către cei pentru care lucraţi despre politici şi programe care acoperă domeniul dumneavoastră de activitate

257

211

Furnizarea de informaţii cu privire la  bunele  practici în domeniul dumneavoastră de interes

230

228

Schimb de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale

178

284

Cooperarea cu alte organizaţii din România

193

263

Cooperarea cu organizaţii din alte ţări europene

147

305

Organizarea de conferinţe, seminarii

169

263

Organizarea de cursuri de instruire

148

283

5) Doriţi ca organizaţia dumneavoastră să fie implicată în Reţeaua de Dezvoltare Rurală?

  1. Da – 434 răspunsuri;
  2. Nu – 2 răspunsuri.

6) Dacă doriţi să vă implicaţi în reţea,  vă rugăm să comentaţi aici  toate propunerile şi structura propusă privind  reţeaua, aşa cum sunt descrise în fişa tehnică ataşată acestui chestionar.

  1. Centre de informare locală;
  2. Constituirea de filiale în localităţile interesate din judeţ;
  3. Includere patronate şi sindicate;
  4. Structură la nivel regional;
  5. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Cercetării;
  6. Ministerul Sănătăţii Publice;
  7. Organisme naţionale, judeţene şi locale;
  8. Reprezentant persoană juridică a comunităţilor rurale;
  9. Reţele de experţi pe domenii de activitate;
  10. Reţele judeţene.

7) Vă rugăm să formulaţi aici propunerea organizaţiei dumneavoastră cu privire la rolul şi funcţionarea reţelei.

Din cele 1026 de răspunsuri:

  1. Asigurare de asistenţă tehnică pentru elaborare de strategii de dezvoltare rurală şi proiecte, inclusiv cele ecologice – 123 răspunsuri (12,0%).
  2. Întâlniri directe – 110 răspunsuri (10,7%).
  3. Asigurare servicii de consultanţă (pe diferite teme şi priorităţi, turistică etc.) – 98 răspunsuri (9,6%).
  4. Asigurarea schimburilor de idei, experienţe, bune practici, inclusiv din domeniul cercetării etc. – 89 răspunsuri (8,7%).
  5. Seminarii – 89 răspunsuri (8,7%).
  6. Acţiuni de instruire profesională – 87 răspunsuri (8,5%).
  7. Întâlniri tematice pe grupuri de lucru – 67 răspunsuri (6,5%).
  8. Campanii de informare, mobilizare, conştientizare, orientare, consiliere, îndrumare a micilor producători agricoli – 65 răspunsuri (6,3%).
  9. Acces cât mai uşor la informaţii, diseminarea acestora, elaborare materiale informative privind acţiuni de marketing, rolul pădurilor şi protecţia mediului, finanţare, măsurile PNDR, inclusiv elaborare baze de date, ghiduri etc. – 62 răspunsuri (6,0%).
  10. Acţiuni de comunicare – 56 răspunsuri (5,5%).
  11. Dotare în domeniul infrastructurii IT, inclusiv la nivel local – 45 răspunsuri (4,4%).
  12. Asigurare acţiuni de expertiză în diferite domenii ale dezvoltării rurale – 45 răspunsuri (4,4%).
  13. Asistenţă tehnică pentru cooperare naţională şi transnaţională – 45 răspunsuri (4,4%).
  14. Conştientizarea folosirii fondurilor europene şi facilitarea accesării acestora – 40 răspunsuri (3,9%).
  15. Încurajarea organizării actorilor în forme perfecţionate de lucru (grupuri de producători, asociaţii etc.) – 35 răspunsuri (3,4).
  16. Intervenţii pentru stimularea acţiunilor din zonele mai puţin active, din comunităţi restrânse, izolate etc.  28 răspunsuri (2,7%).
  17. Dezvoltarea guvernanţei locale – 25  răspunsuri (2,4%).
  18. Identificare, elaborare, diseminare bune practici – 20 răspunsuri (2,0%);
  19. Promovare produse specifice tradiţionale, servicii turistice, conservarea patrimoniului cultural – 19 răspunsuri (1,9%).
  20. Asigurarea de resurse pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltării economice în spaţiul rural – 15 răspunsuri (1,5%).
  21. Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea rurală 14 răspunsuri (1,4%).
  22. Crearea şi consolidarea parteneriatelor de dezvoltare rurală -11 răspunsuri (1,0%).
  23. Asigurarea şi dezvoltarea resurselor umane 10 răspunsuri (1,0%).
  24. Monitorizare privind drepturile omului, copilului etc. – 8 răspunsuri (0,8%).

8 (A) Vă aşteptaţi ca organizaţia dumneavoastră – grupurile de oameni sau comunităţile pe care le reprezentaţi – să fie implicate (ţi) în acţiuni practice, în cadrul obiectivului PNDR?

Da – 418 răspunsuri

(B)  Daca “Da”, care ar putea fi tipurile de acţiuni practice sau ce măsuri din cadrul PNDR ar putea fi folosite?

    • Implementarea măsurilor PNDR:
    • Leader – 35 răspunsuri;
    • Axa I – 32 răspunsuri;
    • Axa III – 32 răspunsuri.
    • Axa II – 15 răspunsuri;
    • Foarte multe exprimări pentru această întrebare au fost direcţionate pe măsuri:
    • măsura 312 – 41 răspunsuri;
    • măsura 322 – 36 răspunsuri;
    • măsura 123 – 34 răspunsuri;
    • măsura 313 – 34 răspunsuri;
    • măsura 121 – 32 răspunsuri;
    • măsura 125 – 28 răspunsuri;
    • măsura 141 – 26 răspunsuri;
    • măsura 111 – 25 răspunsuri;
    • măsura 142 – 29 răspunsuri;
    • măsura 143 – 29 răspunsuri;
    • măsura 114 – 23 răspunsuri.
  • Seminarii, conferinţe, simpozioane – 120 răspunsuri;
  • Întâlniri pe ateliere de lucru (tematice) – 89 răspunsuri;
  • Acţiuni de încurajare şi conştientizare în vederea organizării actorilor rurali în forme superioare şi eficiente de organizare (asocieri parteneriale, grupuri de producători etc.) – 89 răspunsuri;
  • Acţiuni de schimburi de experienţă, bune practici şi implementarea acestora – 85  răspunsuri;
  • Informare, diseminare, extensie – 69 răspunsuri;
  • Distribuire de pliante, broşuri, organizare expoziţii – 56 răspunsuri;
  • Acţiuni de dezvoltare comunitară – 55 răspunsuri;
  • Acţiuni de comunicare – 49 răspunsuri;
  • Informare şi promovare a acţiunilor şi serviciilor turistice  – 45 răspunsuri;
  • Activităţi de consultanţă şi asistenţă tehnică privind strategiile de dezvoltare rurală, proiecte, modernizarea fermelor apicole, agroturism apicol etc. – 39 răspunsuri;
  • Creşterea competitivităţii în mediul rural, dezvoltarea satelor şi diversificarea activităţilor economice – 35 răspunsuri;
  • Acţiuni de instruire (formare profesională) – 35 răspunsuri;
  • Îmbunătăţirea serviciilor de bază – 35 răspunsuri;
  • Acţiuni privind consolidarea infrastructurii rurale – 29 răspunsuri;
  • Realizarea infrastructurii IT, inclusiv la nivel local – 28 răspunsuri.
  • Asistenţă tehnică pentru cooperare naţională şi transnaţională – 27 răspunsuri;
  • Acţiuni de promovare a serviciilor turistice – 25 răspunsuri;
  • Expertize, analize, studii tematice – 23 răspunsuri;
  • Asigurarea şi dezvoltarea resurselor umane – 23 răspunsuri;
  • Acţiuni de împăduriri, protecţia mediului, conservarea biodiversităţii, realizare de arii protejate – 21 răspunsuri;
  • Acţiuni sociale – 20 răspunsuri;
  • Dezvoltarea guvernanţei locale – 15 răspunsuri;
  • Creşterea spiritului antreprenorial – 12 răspunsuri;
  • Meşteşuguri – 11 răspunsuri;
  • Accesare fonduri comunitare pentru implementarea PNDR – 10 răspunsuri;
  • Acţiuni educative, culturale – 10 răspunsuri;
  • Acţiuni de monitorizare – 10 răspunsuri;
  • Acţiuni de înfiinţare de centre pentru consiliere, cluburi pentru copiii din mediile defavorizate, drepturile omului, non-discriminare etc. -  9 răspunsuri;
  • Creare de reţele interne – 9 răspunsuri;
  • Cercetare etnologică, constituirea patrimoniului cultural – 7 răspunsuri.

 9) (A) Dintre organizaţiile sau grupările incluse în listă, pe cine puteţi considera ca şi parteneri sau aliaţi în acţiunile prezente sau viitoare care se vor desfăşura în spaţiul rural?

    • Autorităţi publice – 211 răspunsuri.
    • Sectoare civile şi non-profit – 132 răspunsuri.
    • Ferme mici – 114 răspunsuri.
    • Sectoare economice – 110 răspunsuri.
    • Universităţi şi instituţii de cercetare, şcoli etc. – 108 răspunsuri.
    • Ministere, agenţii naţionale – 97 răspunsuri.
    • Proprietari de păduri, ferme comerciale – 95 răspunsuri.
    • Agenţii publice, organizaţii şi asociaţii industriale – 85 răspunsuri.
    • Promovarea egalităţii de şanse între genuri – 44 răspunsuri.
    • Unităţi de cult – 43 răspunsuri.
    • GAL-uri – 40 răspunsuri.
    • Grupuri etnice şi minoritare – 25 răspunsuri.
    • Grupuri de iniţiativă – 19 răspunsuri.
    • OUAI – uri – 17 răspunsuri.
    • DADR – 10 răspunsuri.
    • Organizaţii transnaţionale – 8 răspunsuri.
    • Apia – 3 răspunsuri.

(B) Sunt organizaţii care nu se află în listă şi pe care dumneavoastră credeţi ca ar trebui să îi consultăm în legătură cu Reţeaua de Dezvoltare Rurala? Daca da, vă rugăm să le menţionaţi mai jos şi dacă este posibil, să furnizaţi (pentru fiecare organizaţie) o adresă şi o persoană de contact.

  • Administrarea Parcurilor Naţionale;
  • Administraţii de Arii Protejate;
  • Bursa Română de Mărfuri;
  • Fundaţia pentru Promovarea IMM-urilor;
  • Biserica ortodoxă, biserica evanghelică;
  • Centre de documentare şi informare turistică, cămine culturale;
  • Centre judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale;
  • Controlul Producţiei la Bovine şi Însămânţări artificiale;
  • Liga Internaţională a Femeilor Românce (LIFERO);
  • Reţeaua Multiplicatorilor de Informaţie Europeană;

 10) Ce metode de comunicare credeţi că sunt de aşteptat a fi mai eficiente/mai cuprinzătoare şi care vor acoperi spaţiul rural/cei mai mulţi potenţiali beneficiari ai Reţelei ?

  • Întâlniri directe – 138 răspunsuri.
  • Schimb de experienţă, bune practici – 95 răspunsuri.
  • Seminarii, conferinţe – 92 răspunsuri;
  • Publicaţii, broşuri, afişe etc. – 91 răspunsuri;
  • Mas media (TV, radio, presă etc.) – 65 răspunsuri.
  • Internet – 45 răspunsuri;
  • Creare puncte informare locale – 18 răspunsuri.
  • Telefon, fax – 13 răspunsuri.
  • Târguri, expoziţii etc. – 9 răspunsuri.
  • Poştă – 5 răspunsuri.
  • Cooperare orizontală şi verticală în cadrul RNDR – 3 răspunsuri.
  • Dezbateri publice – 1 răspuns.
  • Comisii ştiinţifice – 1 răspuns.

11) Cui credeţi că acordă cea mai mare credibilitate fermierii de subzistenţă mai puţin pregătiţi (instruiţi) din satele izolate ?

  • Autorităţilor publice - 169 răspunsuri.
  • Asociaţiilor – 81 răspunsuri.
  • Specialiştilor – 46 răspunsuri.
  • ONG şi comunitare – 45 răspunsuri.
  • Fermierilor mari – 24 răspunsuri.
  • Celor care demonstrează exemple de bună practică – 51 răspunsuri.
  • Lideri locali (primar, preot, medic, profesor etc.) – 30 răspunsuri.
  • DADR - 28 răspunsuri.
  • Unităţi de cult (biserici etc.) – 10 răspunsuri.
  • Mass-media (TV, radio, presă) – 8 răspunsuri.
  • Organizaţiilor profesionale – 8 răspunsuri.
  • Întreprinzătorilor locali – 7 răspunsuri.
  • Finanţatorilor – 1 răspuns.
  • UE – 1 răspuns.

12) De ce tip de ajutor credeţi că au nevoie cel mai mult organizaţiile implicate în dezvoltarea rurală din comunităţile restrânse ?

  • Informare (oportună şi clară) – 142 răspunsuri.
  • Instruire – 98 răspunsuri.
  • Consultanţă – 92 răspunsuri.
  • Logistică, tehnologie – 81 răspunsuri.
  • Asigurare de resurse umane specializate - 65 răspunsuri.
  • Crearea de sinergii între iniţiativele locale şi care vizează mediul rural– 47 răspunsuri.
  • Diseminarea exemplelor de bună practică – 45 răspunsuri.
  • Finanţare, cofinanţare – 41 răspunsuri.
  • Personal ce cunoaşte problemele comunităţii – 15 răspunsuri.
  • Sprijin întocmire proiecte – 14 răspunsuri.
  • Schimburi de experienţe – 14 răspunsuri.
  • Consolidarea capacităţilor în domeniul facilităţilor comunitare (organizare grupuri iniţiativă , elaborare Planuri de dezvoltare locală etc - 14 răspunsuri.
  • Creşterea gradului de implicare în dezvoltarea rurală – 8 răspunsuri.
  • Cooperare – 9 răspunsuri.
  • Includere zone peri-urbane în PNDR – 1 răspunsuri.

13) Ce prioritate (în ordinea importanţei) vă aşteptaţi să acorde Reţeaua diferitelor activităţi ?

  • Informare, comunicare privind accesarea fondurilor legate de măsurile PNDR – 191 răspunsuri.
  • furnizarea de informaţii cu privire la bunele practici (inclusiv  oportunităţi pentru schimbul de bune practici) în domeniul dezvoltării rurale locale – 121 răspunsuri.
  • organizarea de cursuri de instruire pentru fermieri – 85 răspunsuri.
  • încurajarea organizării actorilor rurali în forme mai perfecţionate de lucru şi de colaborare (grupuri de producători, asociaţii, parteneriate GAL etc.) care să le permită optimizarea modalităţilor de acces la resurse, la piaţă etc -75 răspunsuri.
  • schimb de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale – 72 răspunsuri.
  • asigurarea de consultanţă/asistenţă tehnică/consiliere în domeniul managementului zonelor de dezvoltare rurală şi a GAL-urilor, elaborarea strategiilor de dezvoltare a teritoriilor rurale, elaborare proiecte de finanţare – 68 răspunsuri.
  • asistenţă/consultanţă pentru instituţiile administraţiei locale şi judeţene în vederea întăririi capacităţii de a elabora strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală durabilă care vizează diversificarea activităţilor economice, protejarea şi valorificarea patrimoniului natural, construit şi cultural rural, precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii – 60 răspunsuri.
  • stimularea cooperării şi comunicării dintre organizaţii şi comunităţi în spaţiile rurale prin încurajarea unui parteneriat puternic între toţi actorii implicaţi în dezvoltare rurală şi a lucrului pentru o platformă naţională comună - 41 răspunsuri.
  • cooperarea cu alte organizaţii din România dar şi din alte ţări europene – 21 răspunsuri.
  • Acţiuni de promovare, inclusiv produse tradiţionale specifice – 21 răspunsuri.
  • Sprijin financiar – 20 răspunsuri.
  • Realizarea infrastructurii IT – 20 răspunsuri.
  • Încurajare implementare proiecte integrate, principii ale abordării Laeder -15 răspunsuri.
  • Acces la resurse tehnice, financiare şi umane – 15 răspunsuri.
  • Atragere de proiecte din Fonduri Europene – 13 răspunsuri.
  • Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate – 2 răspunsuri.
  • Furnizare informaţii din domeniul irigaţiilor – 2 răspunsuri.
  • Modernizare aşezăminte culturale – 1 răspuns.
  • Dezvoltarea fermelor mici – 1 răspuns.
  • Retehnologizarea infrastructurii de irigaţii 1 răspuns.

14)  Noi am încadrat provizoriu organizaţiile ce pot face parte din RNDR, astfel: agenţii publice, universităţi şi instituţii de cercetare, autorităţi locale, organizaţii comunitare, grupuri etnice şi minoritare, sectoare civile şi non-profit, sectoare economice, ferme mici, proprietari de păduri interesaţi, ferme comerciale, etc.

a) Sunteţi de acord cu aceasta încadrare  ?     Da – 418 răspunsuri.
Nu – 18 răspunsuri.

b) Daca “ Nu “, sugeraţi o altă structură?
     
     Să fie cuprinse în structură:

  • instituţii bancare;
  • organizaţii suport/furnizoare de servicii specializate pentru dezvoltare rurala;
  • muzee particulare, case memoriale.

Majoritatea propunerilor au fost deja introduse în structura de organizare a RNDR.

CONCLUZII

Din analiza chestionarelor privind reacţia actorilor implicaţi în dezvoltarea spaţiului rural din România cu privire la principiul creării RNDR şi a propunerilor privind formarea şi funcţionarea acesteia, se desprind unele concluzii şi anume:
1.Cei mai mulţi actori rurali lucrează (în ordine descrescătoare a exprimărilor acestora) pentru colectivităţile locale, autorităţile locale şi asociaţii ale acestora, asociaţii de producători şi organizaţiile şi asociaţiile industriale, sectoare economice, ferme mici, sectoare civile şi non-profit, proprietari de păduri, ferme comerciale, universităţi şi instituţii de cercetare, şcoli (cu profil agricol), agenţii publice.

Într-o măsură mai mică, aceştia lucrează pentru alte categorii cum ar fi: elevi, adulţi, şomeri, alte categorii dornice de recalificare, grupuri etnice şi minoritare, tineret, persoane implicate în turism, femei din mediul rural, organizaţii interesate în promovarea egalităţii de şanse între genuri, instituţii culturale, unităţi de cult etc.

2. Cei mai mulţi (30 %) dintre actorii care au răspuns la chestionar acoperă din punct de vedere geografic între 1 până la 5 consilii locale sau judeţene/comune/localităţi), urmat de o proporţie 29,5%  cu acoperire geografică între 1 – 5 judeţe (din care 50 cuprind doar un judeţ).

Un proporţie foarte importantă o reprezintă actorii rurali cu acoperire geografică pe toată România (20%).
La fel de importanţi sunt cei care acoperă regiuni de dezvoltare regională corespunzătoare cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE.

Unii actori rurali acoperă din punct de vedere geografic arii specifice din spaţiul rural românesc cum sunt cele referitoare la unele bazine pomicole sau viticole, Delta Dunării etc.

3. Din rândul actorilor rurali chestionaţi, 220 au structură organizaţională pe mai multe nivele ierarhice. Dintre acestea, cele mai multe (34% sunt organizaţii naţionale - academii, agenţii, administraţii, regii, federaţii, fundaţii, asociaţii, patrimonii naţionale etc., 22% sunt organizaţii individuale şi 17% sunt birouri regionale). În rest sunt organizaţii la nivel judeţean (consilii, prefecturi), filiale ale unor organizaţii generale, universităţi, instituţii de cercetare, organizaţii internaţionale, microregiuni.

4. În general, peste jumătate dintre actorii rurali chestionaţi sunt implicaţi şi în acelaşi timp doresc să fie implicaţi în principalele activităţi prevăzute de RNDR. Într-o proporţie mai mică (comparativ cu prima situaţie), dar semnificativă este proporţia în care aceştia sunt/doresc să fie implicaţi în activităţi cum sunt cooperarea cu organizaţii din alte ţări europene, organizarea de conferinţe, seminarii, cursuri de instruire.

5. Referitor la structura RNDR, au existat unele propuneri privind includerea unor organizaţii implicate în dezvoltarea rurală în cadrul Reţelei. Cele mai multe dintre ele (în urma finalizării fişei RNDR) au fost deja incluse.
Unul din aspecte se referă la înfiinţarea de structuri ale RNDR la nivel regional şi chiar judeţean.

6. În ceea ce priveşte rolul şi funcţionarea RNDR, ponderile cele mai importante (în ordine descrescătoare a exprimărilor) le reprezintă propunerile referitoare la: asigurarea de asistenţă tehnică pentru elaborare de strategii de dezvoltare rurală şi proiecte, inclusiv cele ecologice (12,0%), întâlniri directe (10,7%); asigurarea servicii de consultanţă (pe diferite teme şi priorităţi, turistică etc (9,6%); asigurarea schimburilor de idei, experienţe, bune practici, inclusiv din domeniul cercetării etc. (8,7%), seminarii (8,7%), acţiuni de instruire profesională (8,5%), întâlniri tematice pe grupuri de lucru (6,5%), campanii de informare, mobilizare, conştientizare, orientare, consiliere, îndrumare a micilor producători agricoli (6,3%), acces cât mai uşor la informaţii, diseminarea acestora, elaborare materiale informative privind acţiuni de marketing, rolul pădurilor şi protecţia mediului, finanţare, măsurile PNDR, inclusiv elaborare baze de date, ghiduri etc. (6,0%), acţiuni de comunicare (5,5%), dotare în domeniul infrastructurii IT, inclusiv la nivel local (4,4%), asigurare acţiuni de expertiză în diferite domenii ale dezvoltării rurale (4,4%), asistenţă tehnică pentru cooperare naţională şi transnaţională (4,4%).
Nelipsite de importanţă sunt şi propunerile referitoare la încurajarea organizării actorilor în forme perfecţionate de lucru (grupuri de producători, asociaţii etc.) (3,4), intervenţii pentru stimularea acţiunilor din zonele mai puţin active, din comunităţi restrânse, izolate etc.  (2,7%), dezvoltarea guvernanţei locale – (2,4%), identificarea, elaborarea, diseminarea bunelor practici (2,0%), promovarea produselor specifice tradiţionale, servicii turistice, conservarea patrimoniului cultural (1,9%), asigurarea de resurse pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltării economice în spaţiul rural (1,5%), încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea rurală (1,4%), crearea şi consolidarea parteneriatelor de dezvoltare rurală 1,0%), asigurarea şi dezvoltarea resurselor umane (1,0%), monitorizare privind drepturile omului, copilului etc. (0,8%).

7. Cei chestionaţi (în număr de 418) se aşteaptă ca grupurile de oameni sau comunităţile reprezentate de către ei să fie implicaţi în principalele activităţi practice cuprinse în PNDR. În proporţia cea mai mare, acestea se referă la implementarea măsurilor din cadrul celor 4 axe, la seminarii, conferinţe, simpozioane, întâlniri pe ateliere tematice de lucru, încurajarea şi conştientizarea organizării în forme superioare şi eficiente de organizare a actorilor rurali, schimburi de experienţă, bune practici şi implementarea acestora, informare, diseminare, distribuire de pliante, broşuri, organizare expoziţii, informare şi promovare acţiuni şi servicii turistice, consultanţă şi asistenţă tehnică privind strategiile de dezvoltare rurală, proiecte etc., acţiuni de instruire profesională, îmbunătăţirea serviciilor de bază, consolidarea infrastructurii rurale, realizarea infrastructurii IT etc.

Deşi în proporţie mai mică, nu sunt lipsite de importanţă nici activităţile practice referitoare la expertize, analize, studii tematice, asigurarea şi dezvoltarea resurselor umane, protecţia mediului, acţiuni sociale etc.

8. În acţiunile prezente, dar şi cele viitoare, actorii rurali chestionaţi, se bazează în proporţie de 18% (din numărul de răspunsuri primite) pe autorităţile publice, 11% pe sectoarele civile şi non-profit, sub 10% pe fermele mici, sectoarele economice, universităţi, instituţii de cercetare şi şcoli, sub 8% pe ministere, agenţii publice, proprietari de păduri, ferme comerciale, organizaţii şi asociaţii industriale.
În proporţie mai mică de 3%, aceştia se bazează pe organizaţii ce se ocupă cu  promovarea egalităţii de şanse între genuri, unităţi de cult, potenţiale GAL-uri, grupuri etnice şi minoritare, grupuri de iniţiativă, OUAI – uri, DADR, organizaţii transnaţionale, APIA
.
9. Referitor la propuneri de organizaţii care nu se aflau în lista iniţială (primul draft) din cadrul PNDR, acestea sunt în cea mai mare parte cele propuse la punctul 5. Aşa cum am mai menţionat, aceste propuneri au fost luate în seamă la finalizarea fişei RNDR.

10. Dintre metodele de comunicare cele mai eficiente/mai cuprinzătoare şi ar acoperi spaţiul rural/cei mai mulţi potenţiali beneficiari ai Reţelei, sunt întâlnirile directe, urmate de schimburile de experienţă, bune practici, seminarii, conferinţe, publicaţii, broşuri, afişe etc.,mas media (TV, radio, presă etc.), internet.

11. Fermierii de subzistenţă mai puţin pregătiţi (instruiţi) din satele izolate, acordă credibilitate mai mare în primul rând autorităţilor publice, asociaţiilor, celor care demonstrează exemple de bună practică, specialiştilor, ONG – urilor, urmate în aceeaşi ordine descrescătoare de fermierii mari, lideri locali (primar, preot, medic, profesor etc.), DADR, unităţi de cult (biserici etc.),mass-media (TV, radio, presă), organizaţiilor profesionale, întreprinzătorilor locali.

12. Organizaţiile implicate în dezvoltarea rurală din comunităţile restrânse au nevoie în primul rând de informare oportună şi clară. Apoi au nevoie de instruire, consultanţă, logistică, tehnologie, asigurare de resurse umane specializate, diseminarea de exemple de bună practică, finanţare, cofinanţare şi de personal ce cunoaşte problemele comunităţii. În măsură mai mică, dar importantă din punct de vedere practic, au nevoie de sprijin pentru întocmirea de proiecte, schimburi de experienţe, consolidarea capacităţilor în domeniul facilităţilor comunitare, cooperare etc.

13. Priorităţile cu cea mai mare pondere pe care o aşteaptă actorii rurali să fie acordată de RNDR diferitelor activităţi, aşa cum sunt descrise şi în fişa RNDR se rezumă astfel:

  • Informare, comunicare privind accesarea fondurilor legate de măsurile PNDR;
  • furnizarea de informaţii cu privire la bunele practici (inclusiv  oportunităţi pentru schimbul de bune practici) în domeniul dezvoltării rurale locale;
  • organizarea de cursuri de instruire pentru fermieri;
  • încurajarea organizării actorilor rurali în forme mai perfecţionate de lucru şi de colaborare (grupuri de producători, asociaţii, parteneriate GAL etc.) care să le permită optimizarea modalităţilor de acces la resurse, la piaţă etc;
  • schimb de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale;
  • asigurarea de consultanţă/asistenţă tehnică/consiliere în domeniul managementului zonelor de dezvoltare rurală şi a GAL-urilor, elaborarea strategiilor de dezvoltare a teritoriilor rurale, elaborare proiecte de finanţare;
  • asistenţă/consultanţă pentru instituţiile administraţiei locale şi judeţene în vederea întăririi capacităţii de a elabora strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală durabilă care vizează diversificarea activităţilor economice, protejarea şi valorificarea patrimoniului natural, construit şi cultural rural, precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
  • stimularea cooperării şi comunicării dintre organizaţii şi comunităţi în spaţiile rurale prin încurajarea unui parteneriat puternic între toţi actorii implicaţi în dezvoltare rurală şi a lucrului pentru o platformă naţională comună;

La fel de importante, dat cu o pondere mai mică se referă la activităţi cum ar fi:

  • cooperarea cu alte organizaţii din România dar şi din alte ţări europene;
  • Acţiuni de promovare, inclusiv produse tradiţionale specifice;
  • Sprijin financiar;
  • Realizarea infrastructurii IT;

Încurajare implementare proiecte integrate, principii ale abordării Laeder.

14. Dintre actorii rurali chestionaţi, 418 sunt de acord cu organizaţiile propuse a face parte din RNDR şi 18 nu sunt de acord, aceştia având şi unele propuneri în sensul cuprinderii în cadrul acestora şi a altor instituţii cum ar fi:

  • instituţii bancare;
  • organizaţii suport/furnizoare de servicii specializate pentru dezvoltare rurala;
  • muzee particulare, case memoriale.

Majoritatea propunerilor au fost deja introduse în structura de organizare a RNDR.

15. 434 de actori rurali chestionaţi şi-au exprimat acordul (în scris) de a deveni membri ai RNDR, iar 2 actori nu doresc acest lucru.


* Diferenţele (acolo unde este cazul) dintre numărul total de actori rurali chestionaţi şi numărul celor care şi-au exprimat părerile sunt reprezentate de actorii care nu s-au exprimat la unele dintre întrebări.

Informatii utile
Lista obiective de investitii
Dezbateri publice

Proiecte PODCA
DA pentru MADR
Strategii pentru valorificarea potentialului agroalimentar al Romaniei
Planificare strategică pentru administrația agricolă
Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivelul MADR şi a structurilor subordonate
Crearea și implementarea unui sistem informatic de Management Financiar Integrat (SIMFI) la nivelul MADR
 
Preturi orientative
Preţuri pieţe
Cotaţii bursiere
Targuri, expozitii
Târguri şi expoziţii
Foto targuri si expozitii



APEL pentru depunerea propunerilor de programe de informare şi promovare pentru produse agricole pe piaţa internă şi în ţări terţe

MADR partener al Proiectului Transnaţional SEE "TECH FOOD"

            
Copyright © 2010 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale