ARHIVA SITE. ULTIMA ACTUALIZARE 22 MARTIE 2013

    Home | Contact | Sitemap | Cauta    
AgriculturaInd. alimentaraFitosanitarDezvoltare RuralaAfaceri EuropeneInspectii si controlPescuit si acvacultura (FEP)Buget
Ministru
Daniel Constantin
Secretari de Stat
Achim Irimescu
Dumitru Daniel Botănoiu
Valentin Olimpiu Şoneriu
Secretar General
Daniel Ionescu
Secretar General Adj.
Sergiu Sorin Chelmu
Transparenta decizionala
Acte normative aflate în avizare internă
Proiecte de acte normative
Arhiva legislativa
Declaratii de avere
Organigrama
Organigrama
Venituri salariale MADR
R O F
Posturi scoase la concurs
Promovare
Redistribuire
Personal contractual
Presa
Echipa
Media
Arhiva
Comunicate


Transcript declaraţii de presă 11 februarie 2013, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, primul-ministru Victor Ponta şi comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloş

Daniel Constantin: Bună ziua, bine aţi venit. Câteva chestiuni de procedură pentru că nu aş vrea să existe o interpretare greşită. Astăzi aveam programat aşa cum ştiţi, declaraţii de presă după o întâlnirea pe care am avut-o cu Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, domnul Cioloş, despre poziţia României pe Reforma Politicii Agricole Comune. Această reformă probabil, ritmul de aprobare va fi din ce în mai ridicat în perioada următoare, după ce la nivelul Consiliului European s-a aprobat bugetul, sigur că vor exista dezbateri la nivelul Parlamentului European, s-a făcut un pas, însă important, şi din acest punct de vedere există o preocupare la nivelul Comisiei de a finaliza poziţiile fiecărui stat cu privire la Reforma Politicii Agricole Comune.

Ca atare, vă propun următorul program de lucru: În primul rând, o să îl rog pe domnul Comisar European să facă referire la discuţia pe care am avut-o astăzi, la punctele de vedere pe care le-am luat în discuţie, după aceea domnul Comisar European o să răspundă la trei întrebări legate de acest subiect şi de alte subiecte, pe care le veţi considera de interes, după care o să vă prezint în cea de-a doua parte, împreună cu domnul Prim-Ministru, un raport intermediar cu privire la subiectul care sigur că astăzi ţine capul de afiş nu numai în presa naţională ci în presa internaţională cu privire la ceea ce s-a întâmplat, la frauda identificată la nivel internaţional cu privire la comercializarea cărnii de cal. O să îl rog pe domnul Comisar European să vă adreseze primele observaţii.

Dacian Cioloş: Bună ziua. Am avut astăzi o întâlnire cu domnul Ministru Daniel Constantin, o întâlnire programată deja de mai multă vreme. Odată ce perspectivele bugetare pentru Uniunea Europeană au fost adoptate de către Consiliul European, sigur urmează să fie validate şi de către Parlament, dar oricum având bugetul intrăm în linie dreaptă şi pe decizia privind Reforma Politicii Agricole Comune şi am vrut să trec în revistă împreună cu domnul Ministru elementele principale de conţinut din această reformă şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi prevăzute de Politica Agricolă Comună, atât pentru modul de acordare a plăţilor directe cât şi pentru pregătirea Programului de Dezvoltare Rurală. Am avut o discuţie detaliată legat de aceste puncte în ideea ca în luna martie să ne vedem din nou, în măsura în care va exista interes, eventual chiar şi cu reprezentanţii agricultorilor din România ca să putem discuta concret care sunt elementele de flexibilitate pe care România, un stat membru, le poate folosi pentru a-şi adapta conţinutul Reformei Politicii Agricole la specificul şi necesităţile din România.

Am discutat sigur şi despre absorbţia fondurilor pe Programul de Dezvoltare Rurală. În perioada bugetară actuală lucrurile deocamdată merg bine, însă se va ajunge şi aici la un vârf de plată pe sfârşitul anului acesta şi anul viitor şi pentru a evita dezangajările de fonduri, deocamdată nu există acest risc, dar pentru anul viitor să se evite dezangajarea de fonduri este nevoie de măsuri pentru a accelera execuţia unor proiecte. Acestea sunt subiectele pe care le-am discutat, dacă aveţi întrebări vă stau la dispoziţie.

Reporter: Cum se vede de la Bruxelles toată această situaţie în care a fost implicată România? Care este poziţia Comisiei...

Dacian Cioloş: Nefiind portofoliul meu, nu vă pot da detalii. Eu sunt plecat din Bruxelles de câteva zile. Ce pot să vă spun este că, din elementele pe care le avem, în primul rând nu este o problemă de siguranţă a alimentelor sau o problemă sanitară. Este o problemă de risc de fraudă, deci de utilizare frauduloasă a cărnii de cal în amestec, sau vândută ca şi carne de vită. Până în momentul de faţă din informaţiile pe care le am de la Direcţia Generală Sănătate şi Protecţia Consumatorului autorităţile române au colaborat bine cu Comisia Europeană. Sigur, Comisia Europeană prelucrează datele pe care le obţine de la autorităţile naţionale, pentru că controalele şi verificările care trebuiesc făcute, ele trebuie realizate de autorităţile naţionale din statele membre implicate.

Până în momentul de faţă, Comisia Europeană nu are date care să incrimineze un stat membru sau altul, sau un agent economic sau altul. Verificările sunt în curs, şi aici sigur că este important ca fiecare stat membru implicat, autorităţile veterinare şi cele care asigură urmărirea trasabilităţii să poată să-şi facă treaba. Comisia Europeană este în contact permanent cu statele membre implicate în acest subiect şi sigur că este şi interesul nostru ca această problemă să fie clarificată cât mai rapid, pentru că este vorba de credibilitatea unui sector şi este vorba de credibilitatea consumatorilor într-un sector şi sunt lucruri cu care nu ne putem juca nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere social. Acestea sunt lucrurile pe care vi le pot spune în momentul de faţă.

Reporter :………

Dacian Cioloş: Nu, deci am terminat cu subiectul acesta, v-am spus, nefiind în portofoliul meu şi eu fiind plecat din Bruxelles de câteva zile, nu vă pot da mai multe informaţii. Nu avem ce negocieri să poarte Comisia. În astfel de cazuri există un sistem de verificare, care este foarte clar pus la punct. V-am spus, fiecare autoritate naţională implicată trebuie să-şi facă treaba, să verifice lucrurile pe teren, să comunice datele Comisiei Europene, care le coroborează şi care în momentul în care va avea toate elementele, cei îndreptăţiţi de la Comisia Europeană o să informeze legat de acest lucru. Dacă mai aveţi o întrebare legat de un alt subiect, decât acesta.

Reporter: Luminiţa Moroianu. Bugetul pe partea de agricultură a suferit scăderi?...

Dacian Cioloş: Bugetul total pe agricultură faţă de propunerea Comisiei Europene a fost redus cu câteva miliarde de euro, mai ales partea de dezvoltare rurală. Bugetul pe agricultură a fost proporţional redus mai puţin decât media reducerii bugetului global european, dar cu toate acestea a suferit o reducere de, dacă nu mă înşel vreo 13 -14 miliarde faţă de propunerea Comisiei.

Reporter: ……..

Dacian Cioloş: Nu, nu. Reducerea pentru România a fost proporţională cu reducerea a celorlalte state membre, mai ales pe dezvoltare rurală.

Reporter:  You said…..

Dacian Cioloş: Please, I don’t want to comment more, I already gave all the elements that I had at this stage.

Reporter: Do it in english..

Dacian Cioloş: Yes, but I am in Romania, I am visiting Romania not linked with this issue, so I don’t want to comment more. The European Comision will present by statement when the elements will be present.

Reporter: Domnul comisar vreau să vă întreb în ce ţări reducerea aceasta bugetară se va vedea în măsurile de Reformă a Politicii Agricole Comune. Cum va influenţa...

Dacian Cioloş: Păi vă spuneam, faţă de alocarea bugetară propusă de către Comisia Europeană, reducerea pentru agricultură a fost sub 10%, în aşa fel încât practic pe plăţi directe reducerea a fost de mai puţin de 5%, pe dezvoltare rurală a fost mai puţin de 10%. Deci, din perspectiva propunerilor pe care le-am făcut pentru Reformă, această decizie a bugetului, chiar dacă sigur eu regret reducerea aceasta pe dezvoltare rurală, dar în mod global nu cred că va afecta conţinutul Reformei propuse, pentru că această Reformă merge pe ideea unei ţintiri mai bune de utilizare a acestor fonduri, pe stimularea instalării tinerilor fermieri, pe introducerea elementelor de inovare şi de cercetare în agricultură, deci sunt elemente care să stimuleze mai bine competitivitatea agriculturii europene să adapteze mai bine PAC la nevoile diferitelor state membre şi în măsura în care, aşa cum vă spuneam, nu au fost afectate în mod drastic alocările bugetare pentru acest lucru, cred că putem merge înainte. Vă mulţumesc mult! Eu, miercuri, după ce finalizez întâlnirile pe care le am programate în România o să am o conferinţă de presă şi o să putem discuta ceva mai în detaliu legat de diferitele contacte şi întâlniri pe care o să le am în aceste zile. Vă mulţumesc!

Daniel Constantin: O să dăm şi veştile bune, domnul Cioceanu îmi spunea lucrul acesta. O să fac de la început precizarea că după ce o să prezint raportul intermediar pe care îl avem la dispoziţie în momentul de faţă, o să discutăm şi despre veştile bune: aşa cum ştiţi România a fost desemnată la Nuremberg să fie ţara anului pe zona de produse bio, cel mai mare târg din acest domeniu şi cred că este de notat că România a obţinut acest statut. Pune foarte mult accentul cum s-a dezvoltat agricultura ecologică în ultimul timp. Aş mai vrea să adaug câteva chestiuni, dincolo de ce a spus domnul comisar european, legat de întâlnirea noastră de astăzi i două chestiuni care mi se par relevante, dincolo de zona de buget, ne-am manifestat zilele trecute dezamăgirea în primul rând de faptul că nu am reuşit să obţinem acel program pentru irigaţii, despre el vreau să vorbesc în momentul de faţă. Vreau să fac o precizare foarte clară, pentru că zilele trecute s-a discutat despre acest subiect şi nu a fost precizarea clară.

Solicitarea României pentru a avea acces la 1 miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii a fost făcută ca aceşti bani să fie în anvelopa financiară actuală, aprobată în noiembrie de către Consiliul European. Deci, să dirijăm 1 miliard de euro din fondurile de coeziune. A fost o confuzie zilele trecute, s-a vorbit de fonduri de dezvoltare rurală. Infrastructura primară din irigaţii se finanţează numai şi numai din fondurile de coeziune. În acest sens România a făcut solicitarea susţinută acolo de preşedintele Traian Băsescu. Vreau să fac precizarea că am discutat cu domnul Cioloş despre acest subiect. În continuare, rămâne o ţintă reală pentru România şi sper să reuşim în discuţiile pe care le vom avea la nivelul domnului Teodorovici, la nivelul comisarului european pentru fonduri de coeziune politică regională, domnul Hahn să putem obţine această decizie importantă care stă la baza dezvoltării agriculturii româneşti în perspectivă. De asemenea am discutat despre un alt subiect important pentru România, mă refer la fermele familiale. După cum ştiţi am vorbit săptămânile trecute cât de importante sunt de a fi dezvoltate reprezentând clasa de mijloc în agricultura românească şi încercăm în anul 2013 să direcţionăm o parte din banii europeni pe care îi avem prin PNDR sau chiar o formă de ajutor de stat către ajutorarea fermelor familiale, aşa cum vor fi ele definite în condiţiile legii. Există o premisă foarte bună ca în perioada 2014-2020, odată cu aprobarea reformei PAC să finanţăm direct din fonduri europene fermele de familie aşa cum le definim în perioada aceasta. Am vrut să subliniez aceste două lucruri pentru că au reprezentat subiecte de discuţie cu domnul comisar şi avem susţinerea dânsului în implementarea acestor decizii.

O să vă prezint, aşa cum vă spuneam, în primul rând, câteva date dintr-un raport preliminar pe care îl avem de la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară cu referire la ceea ce s-a întâmplat la nivel internaţional, în Marea Britanie, în Franţa şi referirile, spune eu, deocamdată nefondate cu privire la România.
În ultimele 48 de ore, aşa cum ştiţi, autorităţile române au desfăşurat ample acţiuni de control pentru a clarifica suspiciunile că din România ar fi plecat în spaţiul intracomunitar carne etichetată în mod greşit. Am acţionat, şi vreau să subliniez acest lucru, într-un mod preventiv, deoarece, trebuie să vă spun că nici până în acest moment, nu există nicio sesizare oficială transmisă României, nici de către Comisia Europeană şi nici de către autorităţile Franceze. A existat doar o discuţie telefonică pe care reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare din România au avut-o cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare din Franţa. Ca urmare a acestei discuţii s-a transmis o comunicare prin e-mail din partea autorităţilor franceze, care au făcut referire la două abatoare din România.

Unul din ele se află în judeţul Braşov, celălalt în judeţul Botoşani. Trebuie să precizăm de la început că aceste abatoare au fost indicate de către compania franceză ca fiind suspecte, companie franceză care se află aşa cum ştiţi în centru unui scandal internaţional, fără a exista probe sau indicii că falsul s-ar fi produs pe teritoriu României.

În ultimele 48 de ore am efectuat toate investigaţiile prevăzute de procedura europeană în domeniu. Nu există vreun indiciu în momentul de faţă care să confirme că etichetarea greşită ar fi avut loc în România la unităţi sau pe teritoriu României. Vreau să vă dau doar câteva detalii tehnice cu privire la procedura uzuală care se foloseşte în România şi este o procedură agreată la nivel european, o procedură pe care o folosesc şi celelalte state membre.
De când pleacă din gospodăria cetăţeanului şi până este sigilată marfa trece prin cel puţin patru controale sanitare-veterinare. În primul rând: când părăseşte gospodăria animalul viu se controlează din punct de vedere sanitar-veterinar, este însoţit, de asemenea, animalul de următoarele documente: paşaportul animalului indiferent dacă este cal sau bovină, formularul de mişcare, certificatul sanitar-veterinar precum şi lanţul alimentar asumat de către cel care a avut în grijire animalul respectiv. Cel de-al doilea control sanitar-veterinar se efectuează la intrarea în punctul de sacrificare, în abator. Medicul veterinar, oficial angajat al statului, verifică documentele şi confruntă datele în acestea cu realitatea, urmând ca aceste date să fie înregistrate în registru – ante mortem. Cel de-al treilea control sanitar-veterinar se efectuează imediat după sacrificare şi pregătirea pentru refrigerare, iar cel de-al patrulea control în momentul în care se ambalează, etichetează şi sigilează transportul.

Este foarte important: în momentul în care pleacă din România transportul respectiv este controlat sanitar-veterinar este controlat din punct de vedere al etichetării după care se sigilează transportul respectiv şi sigur merge mai departe pe traseu către destinaţie. Transportul sigilat nu va mai fi, conform legislaţiei în vigoare, desigilat decât la momentul intrării în unitatea de procesare, fie că vorbim de Franţa, fie că vorbim de Marea Britanie, Olanda, Cipru.
Acolo unde există, de asemenea prin legislaţie, obligativitatea ca societatea care primeşte transportul respectiv să-l controleze la desigilare din punct de vedere sanitar-veterinar.

Un alt element de siguranţă suplimentară pentru noi, pentru România, se referă la faptul că deşi România nu este obligată eliberează certificatul TRACES. Acesta este un certificat electronic de comerţ intracomunitar. Repet, România nu este obligată dar a luat decizia să folosească acest certificat la nivel naţional, tocmai pentru a se asigura că nu pot exista astfel de fraude şi tocmai pentru a îndeplini în totalitate conformitatea trasabilităţii la nivel european. Acest certificat este eliberat în momentul plecării şi însoţeşte marfa pe tot traseul său până la destinaţie. Concluziile noastre indică faptul că una din societăţile luate în analiză a exportat doar carne de cal, ceea ce înseamnă că etichetarea greşită era practic imposibilă. Cea de-a doua societate exportă şi carne de cal şi carne de vită şi are o tradiţie de 7 ani în acest domeniu fără să fi existat vreodată suspiciuni cu privire la modul în care unitatea îşi desfăşoară activitatea. În anul 2012 2013 această societate a făcut export în următoarele ţări: Austria, Suedia, Germania, Olanda, Franţa, Polonia şi Bulgaria. Verificarea procedurilor din cadrul celei de-a doua societăţi nu confirmă etichetarea greşită. Foarte important: aş vrea să subliniez faptul că din România nu a fost exportată carne tocată.

Presa internaţională face referire la carne tocată. Din România nu a plecat un astfel de produs de la niciuna din unităţile pe care le avem. În consecinţă, nu se confirmă niciuna din suspiciunile vehiculate în presă. Din punctul de vedere al autorităţilor române, până la elemente noi, din acest moment considerăm chestiunea încheiată. Cu sprijinul UE şi odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, sectorul a atins standardele prevăzute de Regulamentele Europene, care sunt cele mai înalte în materie, din întreaga lume.

Înţelegem  preocuparea consumatorilor europeni care este, de fapt, şi preocuparea consumatorilor din România, si de aceea am acţionat preventiv -- subliniez preventiv -- pe ideea de a contribui la lămurirea acestei probleme, pentru că ştim riscurile derivate din neclaritatea în timp util a unor zvonuri şi informaţii eronate. Nu suntem dispuşi, însă, să acceptăm nimic din ceea ce nu este al nostru şi nu vom tolera transferarea în România a problemelor pe care le are un mare procesator european care se află astăzi în centrul unui scandal.

De altfel, am discutat şi cu ministerul francez în această dimineaţă şi l-am informat cu privire la concluziile intermediare pe care le avem. În această după-amiază o să am o discuţie şi cu ministrul englez al agriculturii pe care de asemenea o să-l informez cu privire la rezultatele până în momentul de faţă. Ministerul Agriculturii va utiliza toate mijloacele de care dispune pentru a apăra reputaţia şi interesul producătorilor şi procesatorilor din România care, aşa cum subliniam mai devreme, s-au dezvoltat în conformitate cu regulile europene şi foarte bine pe piaţa Uniunii Europene. De aceea cred că orice referire, acum şi în perioada următoare, ar putea să aducă daune de imagine în primul rând, şi după aceea daune din punct de vedere material întregii industrii din România.

Vă mulţumesc. Acestea au fost concluziile raportului, o să revin cu ceea ce va însemna România la Biofach -- dacă permite domnul prim-ministru acum sau după aceea -- doar câteva elemente care pun în valoare potenţialul pe care România îl are în această zonă şi cum s-a dezvoltat în ultimul timp.
Aşa cum ştiţi, România fost desemnată după o competiţie care a avut loc, “Ţara anului” la Târgul de la Nuremberg, târgul denumit Biofach, care va avea loc în perioada 13-16 februarie 2013. Este cel mai mare târg destinat agriculturii ecologice.

Agricultura ecologică a României are un ritm de creştere anual de 23%. S-a dezvoltat foarte bine. Astfel, dacă în anul 2010 existau în România 3155 de operatori în sistemul de agricultură ecologică, în anul 2012 aveam 26.736 de operatori. Suprafeţele au crescut considerabil în ultimul timp în România şi astfel că au adus produse care astăzi se află pe pieţele internaţionale la un grad ridicat de competitivitate. În anul 2012 România a sprijinit sectorul producţiei bio cu plăţi din Fondul European de Garantare Agricolă de 3 milioane de euro, care au crescut în anul 2013 până la un nivel de 5 milioane de euro. O creştere importantă pentru sector, dar insuficientă pentru amploarea pe care o are sectorul în momentul de faţă şi ceea ce va urma, probabil, după anul 2014. România şi-a manifestat dorinţa şi a reuşit să obţină statutul de “Ţară a anului” la Târgul Biofach.

Poate că mai este de subliniat că participă 55 de expozanţi şi sunt implicate 4 asociaţii din domeniu şi 3 organisme de control. De asemenea, firmele care-şi desfăşoară activitatea sunt din domeniile cerealelor şi oleaginoaselor, a fructelor de pădure, ceaiurilor, plantelor medicinale, mierea de albine, vinuri, produse de panificaţie, dulceţuri şi sucuri de fructe, lactate, cosmetice, acvacultură, input-uri, fructe proaspete şi din domeniul ouălor. Suprafaţa ocupată de România în acest an este de 630 metri pătraţi. Sigur că mai sunt câteva concursuri la acest târg care arată calitatea vinurilor. Înţeleg că există şanse, dacă n-am câştigat deja, să câştige anumite competiţii vinurile româneşti. Ele vor fi medaliate în cadrul acestui târg, aşa că vă invităm şi pe dumneavoastră şi pe reprezentanţii presei străine să fie alături de noi la acest eveniment important pentru România.

O să-l rog acum pe domnul prim-ministru să facă unele referiri la subiectul zilei. Fac menţiunea că l-am informat şi toate controalele pe care le-am început au fost urmare discuţiilor pe care le-am avut cu domnia sa. Şi-l vom informa în continuare pe măsură ce vom avea discuţii cu partenerii europeni şi pe măsură ce vom avea informaţii suplimentare, pentru că interesul nostru, repet, este acela de a identifica cât mai repede unde s-a produs această fraudă, pentru a nu mai implica România într-un astfel de scandal internaţional, din punctul meu de vedere fără sa existe în momentul de faţă prea multe probe în acest sens. Mulţumesc. Daţi-mi voie, vă rog, să-i dau ocazia domnului prim-ministru să vorbească şi după aceea vă răspund la întrebări.

Victor Ponta, primul ministru: Bună ziua. Am ţinut, în mod intempestiv,evident, să fiu informat direct de către ministrul Agriculturii, de către preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, asupra modului în care a fost tratat acest caz. Eu am luat foarte în serios, şi autorităţile române au luat foarte în serios sesizările din presa internaţională. Credibilitatea şi respectarea standardelor de către producătorii români este esenţială. România a avut în ultimii ani o dezvoltare importantă a pieţei agro-alimentare, capacitatea noastră şi de producţie, şi de export atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în afara Uniunii Europene a crescut şi va creşte în continuare, şi atunci orice situaţie de acest gen trebuie tratată cu toată seriozitatea.
Ceea ce am dorit să transmit şi presei din România, şi presei din Europa, este faptul că în ultimele zile toate autorităţile din România cu atribuţii în domeniu, fără a avea sesizări oficiale sau fără a avea alte date suplimentare decât în special ceea ce s-a publicat în presă, au mers, au verificat cele două abatoare, au verificat respectarea legalităţii, respectarea tuturor standardelor şi astăzi m-au informat şi pe mine asupra faptului că din toate datele pe care le avem până la acest moment, nu există niciun fel de încălcare a regulilor europene comisă de firme din România sau de pe teritoriul României.

Din acest motiv, în perioada imediat următoare, au de la mine şi ministrul Agriculturii, şi preşedintele Autorităţii Sanitare Veterinare, şi toate celelalte autorităţi cu eventuale atribuţii în domeniu, sarcina foarte clară de a dovedi faţă de autorităţile europene toată transparenţa necesară şi, la fel faţă de mass-media.

Este o preocupare legitimă de a se afla adevărul, în acelaşi timp de a solicita în numele României ca firmele -- fie că se află în Franţa, fie că se află în Luxemburg sau în altă parte -- care sunt vinovate să răspundă în mod direct. Nu cred că România, fiind transparentă şi respectând toate standardele poate şi trebuie să accepte statutul de “suspect de serviciu”. E foarte clar că firma franceză nu a avut niciun contract direct cu societăţi din România şi că trebuie stabilit, pentru credibilitatea la nivel European, unde s-a produs frauda şi cine este vinovat de această fraudă. Interesul şi puterea noastră directă a fost de a verifica în România dacă există aşa ceva şi, pe baza a ceea ce avem în acest moment, nu există nicio încălcare a regulilor europene şi a standardelor. Este în interesul României să aflăm imediat, cât mai repede, prin conlucrarea cu autorităţile din celelalte ţări europene, unde s-a produs frauda, cine este vinovat şi să se aplice sancţiuni drastice. Pentru că, deşi, aşa cum s-a afirmat şi de către Comisarul European, şi de către ministrul Agriculturii, nu este o problemă de sănătate publică, în sensul comercializării unor produse nesănătoase, ci este o problemă de fraudă. Şi frauda este sancţionată şi trebuie pedepsită la nivel european. Ceea ce am dorit să transmit foarte clar: în România ne-am făcut treaba, avem toată deschiderea și toată transparența necesare ca să nu fie afectată în niciun fel credibilitatea producătorilor români și avem tot interesul să fie depistați și sancționați cei care, în final, au comis o fraudă schimbând denumirea și originea respectivelor produse.

Din partea Guvernului României, repet, există transparență, dar există și determinarea de a nu fi lăsați doar pentru că suntem la frontiera din Est a Europei, de a fi întotdeauna blamați noi pentru încălcarea regulilor de către firme și societăți care se află în altă parte. Acesta a fost scopul prezenței mele aici. Voi solicita de la ministrul Agriculturii și de la președintele Autorității Sanitare Veterinare informare permanentă asupra evoluției acestui caz și autoritățile române vor fi primele care vor informa și vor sprijini pentru depistarea și sancționarea celor care se fac vinovați de această fraudă. Este un mesaj foarte important pe care am vrut să-l dau. Cred ca este important nu doar pentru Ministerul Agriculturii sau pentru Autoritatea Sanitară Veterinară, ci este important pentru România să nu îi fie afectate imaginea și credibilitatea si este important pentru ca orice fel de suspiciune, legitimă până nu se pun la dispoziție toate datele, să fie lămurită astăzi și în zilele următoare. Din partea mea, autoritățile române au clar sarcina de a fi extrem de transparente, dar nu vreau doar să ne apărăm să arătăm că nu suntem vinovați, ci vreau să ajutăm la prinderea și sancționarea celor vinovați, pentru că aici are de câștigat și Marea Britanie, și România, și toți cei care, în Europa, sunt victime ale acestui tip de fraude, comise prin tot felul de firme din diverse țări. Acesta a fost mesajul pe care am dorit să-l transmit prin prezența mea aici. Lucruri foarte tehnice vă vor fi puse la dispoziție cu toată transparența de către Ministerul Agriculturii și Autoritatea Sanitară Veterinară. Vroiam să arăt, însă - pentru colegii jurnalişti britanici - political commitment, care este extrem de important pentru credibilitate.

Jurnalist :..

Victor Ponta, primu-ministru: Sunt foarte furios, ca să fiu foarte sincer. Răspund în limba română, totuşi. Evident că această tendință de a arunca întotdeauna responsabilitatea cât mai departe, spre eventual noi membri ai Uniunii Europene, spre țări care, poate, au o politică de PR mai slabă, e un lucru care mă supără. Dar primul lucru, și cel mai important, era să verificăm dacă suntem într-adevăr vinovați. Eu nu vreau ca România, dacă greșește ceva, să nu-și recunoască vina. Așa încât primele acțiuni au fost de verificare, pe teren, a respectivelor abatoare, a modului în care se respectă regulile europene. Acum, după ce avem confirmarea faptului că nu există nicio deficiență constatată în România, sigur că putem trece la stadiul al doilea, în care reproșăm noi și în care cerem ca cei care sunt vinovați, cât mai repede și cât mai clar, să fie sancționați. Pentru că, altfel, deficitul de imagine și de credibilitate rămâne în sarcina producătorilor români. Este absolut unfair să acceptăm să fim „suspecți de serviciu”. De aceea am vrut să fiu și eu aici, alături de ministrul Agriculturii și de președintele Autorității Sanitare Veterinare; lucrurile foarte tehnice, evident, sunt în sarcina celor doi colegi ai mei, iar România va pune la dispoziție imediat toate documentele și toate datele, pentru a se identifica acolo unde este --  eu nu pot să știu, spun că e-n Franța sau în Luxemburg, dar  acolo unde s-a produs frauda – pentru a fi identificați cei vinovați. E în interesul direct al României, după ce a verificat că nu există o vinovăție a noastră, de a se stabili acum adevărata vinovăție.

Jurnalist: Credeți că s-a încercat în mod direct discreditarea României?

Victor Ponta, prim-ministru:  Nu, nu cred în scenarii. Eu cred că atunci când cineva e vinovat, încearcă să paseze în altă parte vinovăția și cred că dacă România tace sau nu este suficient de transparentă și de hotărâtă, rămâne la noi vinovăția. Or, acuma am vrut să fim chiar agresivi pe acest subiect, ca să nu se închidă lucrurile la „suspecții de serviciu” din Estul Europei. De data aceasta noi ne-am făcut treaba și standardele noastre sunt cele corecte. Lucruri foarte tehnice o să-l las pe ministrul Agriculturii să vă răspundă. Dacă mai era vreo chestiune apropos de politica guvernamentală, vă rog.

Jurnalist: Domnule prim-ministru, deseară guvernul francez se întrunește într-o ședință specială tocmai în această problemă. Guvernul României, respectiv Ministerul Agriculturii, va raporta astăzi Ministerului Agriculturii din Franța această chestiune, având în vedere că ministrul Agriculturii din Franța astăzi dimineață a declarat că  „trișorii din această situație sunt România, Polonia, Marea Britanie, Cipru”? Deci trișorii se găsesc în aceste țări. A se vedea că Marea Britanie a trișat în mai multe rânduri ...

Victor Ponta, prim-ministru:  Vreau să vă rog un lucru, că nu vreau să facem dezbateri politice. Ministrul român nu raportează ministrului francez. În limba română sensul cuvântului „a raporta” e altul. Ministrul român colaborează cu ministrul francez. Eu sunt absolut convins că este și în interesul Guvernului Franței și al Guvernului României, și al celorlalte guverne – că înțeleg că-s mai multe țări – de a depista rețeaua de fraudare. Interesul nu este să aruncăm vinovăția dintr-o parte într-alta, ci interesul este de a depista o rețea de fraudă și de-a o combate. Indiferent pe ce teritoriu este. Pentru mine, ca prim-ministru al României, este important în primul rând să fac curățenie la mine în România, dacă este cazul, să mă duc să verific întâi dacă în România este o problemă, după care să sprijin celelalte autorități europene pentru a depista și sancționa această rețea. Relația Guvernului României cu Guvernul Franței și pe această temă, și pe toate celelalte teme, este o relație excelentă și sunt absolut convins că, împreună, autoritățile franceze si române vor găsi și vor depista rapid și vor răspunde opiniei publice, după care îi vor supune sancțiunilor legale pe cei care au comis frauda. Ce era important pentru mine era să nu ies înainte de a verifica si asta a făcut-o ANSVSA-ul în week-end. În România se lucrează și în week-end. La ANSVSA. Din fericire. Și avem în acest moment verificările făcute în cele două zone. Important este, v-am spus, în primul rând să verificăm, în al doilea rând să comunicăm și în al treilea rând să sancționăm pe cei care sunt vinovați. Și am totala încredere că și cu Guvernul Franței, și cu al Marii Britanii și cu celelalte guverne, Guvernul  României va colabora foarte bine pentru a-i pedepsi pe cei vinovați. Da? Nu cred ca este o problemă de conflict între țări, e o problemă de colaborare între țări pentru a combate o asemenea situație.

Jurnalist strain:….

Victor Ponta: I can assure you that first of all we have done our homeworks, we checked all the production facilities and it is now very clear that no fraud has been committed by Romanian companies or on the Romanian territory. It is in our interest to cooperate with other countries and with European authorities in order to find out who is responsible and to punish the responsible companies for the fraud. First of all, during the weekend, all the Romanian authorities have worked to inform the minister of Agriculture and to be sure that nothing illegal happened on our territory or by our companies.

Vroiam doar să spun mediei româneşti că voi merge joi la târgul de la Nuremberg pentru că vreau să arat interesul special pe care Guvernul României îl acordă dezvoltării produselor bio. Este o altă oportunitate importantă pentru România şi de aceea, scandaluri de acest gen trebuie tratate cu toată seriozitatea pentru că rămân suspiciuni şi dacă nu le tratăm rapid şi hotărât ne ia foarte mult timp să eliminăm aceste suspiciuni. Eu cred că este normal să acţionăm imediat, să fim transparenţi, dar când nu suntem vinovaţi e normal să fie pedepsiţi cei vinovaţi. 

Reporter: Dar cine răspunde pentru deficitul de imagine cu care România se va confrunta?

Victor Ponta: Eu sunt absolut convins ca în măsura în care autorităţile române îşi fac repede datoria şi în măsura în care comunicăm foarte bine, mass-media îi va sancţiona pe adevăraţii vinovaţi. Cel mai important este să îi sancţioneze autorităţile europene. Eu cred că dacă cooperăm şi colaborăm avem şanse foarte mari. O mare parte din informaţiile de peste week-end ale ANSVSA-ului au venit tocmai din media, pentru că sunt puţine autorităţi care lucrează în week-end, mass media lucrează şi în week-end şi asta a fost un avantaj că am putut şi noi să ne mişcăm foarte repede. Acum a fost faza de verificare, urmează din partea autorităţilor române perioada în care cerem noi să fie identificaţi, că sunt în Franţa, că sunt în Luxemburg, că sunt în Polonia – nu ştim în acest moment dar urmează pe baza documentelor şi a colaborării între Guverne şi cu Comisia Europeană, foarte repede să dăm un răspuns, să vedem cine este vinovat. Mulţumesc! Domnul ministru, rămâneţi pe mâna presei.

Daniel Constantin: O să mai fac câteva precizări plecând de la întrebările pe care le-aţi adresat dumneavoastră. Nu foarte multe pentru că mai avem o întâlnire şi cu Ambasadorul Marii Britanii programată în câteva minute, după aceea convorbirea telefonică cu Ministrul englez al agriculturii. A fost o întrebare legată de contractele directe dintre societăţile din România şi firmele care sunt în acest scandal în Franţa. Vreau să vă spun că nu există din raportul pe care îl avem şi analiza care s-a făcut la cele 2 companii, nu există un contract direct între firmele din România şi firmele din Franţa. Cele care sunt implicate în scandal. Într-adevăr sunt contracte care s-au făcut cu alte societăţi franţuzeşti, contracte care s-au făcut cu societăţi din Cipru, din Polonia, din Olanda, toate care după aceea au legături directe cu societăţile respective.

De asemenea, vreau să vă spun că nu sunt atât de “angry” pe ceea ce s-a întâmplat, pentru că nu am văzut, personal, dincolo de afirmaţia care aţi avut-o dumneavoastră, nu am văzut de la autorităţile, nici din Marea Britanie şi nici din Franţa, o referire directă, că în România ar exista acei trişori, că în România s-a produs frauda. Am văzut acuze în schimb ale societăţii din Franţa care a arătat cu degetul spre România. De aceea ne-am autosesizat, noi am luat legătura cu autorităţile franceze, am lucrat în weekend, chiar sâmbătă noaptea s-a făcut în colaborare, şi vreau să le mulţumesc celor 2 societăţi care sunt implicate pentru deschiderea de care au dat dovadă, în colaborare cu ei am analizat toate documentele,  sâmbătă noaptea până undeva în jurul orei 3, astfel încât să ne asigurăm că nu există o posibilă fraudă în România, la aceste companii sau pe teritoriul României. Referitor la informaţia că astăzi se va reuni Guvernul francez, am şi eu informaţia că o parte din miniştri astăzi vor discuta aceste probleme extrem de importante pentru Franţa, suntem alături de Guvernul francez, avem o relaţie de colaborare foarte bună cu statul francez, cu Ministrul Agriculturii, cu domnul Ministru Le Foll cu care am avut plăcerea să mă întâlnesc în luna noiembrie.

O să am plăcerea pe 22 februarie, deci săptămâna cealaltă să am o întrevedere cu dânsul la Paris. Deci există o colaborare foarte bună si vreau să vă asigur şi pe dânsul pe această cale şi pe toţi miniştrii implicaţi în această chestiune de colaborarea noastră şi deschiderea noastră către această temă.  De asemenea, vreau să mai spun un lucru şi cele 2 societăţi şi-au manifestat deschiderea să primească presa, să discute cu presa, să prezinte modalităţile în care lucrează în aceste zile.   

Reporter: (TVR) Cum se numesc? Care sunt aceste 2 abatoare? Ce anume s-a verificat şi pe ce perioadă ca să fie atât de sigur că frauda nu s-a produs în România?

Daniel Constantin: Numele societăţilor probabil că o să vi le spună chiar dânşii. Eu nu sunt abilitat să vă dau eu numele domniilor lor, în primul rând. S-au verificat toate documentele care au ieşit din România în anul 2012 şi în anul 2013, toate documentele care au însoţit această marfă. Sigur că la abatorul de la Braşov, având în vedere că de acolo nu s-a exportat decât carne de cal,  verificările au fost mai uşoare. Erau suspecte acele livrări, acele exporturi de carne de vită care ulterior probabil au fost fraudate pe parcurs sau la destinaţie sau în altă parte. Deci din acest punct de vedere volumul de muncă, de aceea am şi mai spus sâmbătă că una din societăţi a ieşit din această suspiciune, iar cealaltă, sigur având în vedere volumul de muncă foarte mare, a trebuit să verificăm mai mult. Neavând la dispoziţie datele de identificare din partea autorităţilor franceze până la momentul acela, sigur că ne-a fost foarte greu să identificăm despre ce este vorba. Ca atare a trebuit să verificăm absolut toate actele de ieşiri din aceste abatoare. 

Reporter: (Luminiţa Moroianu) Se ştie despre ce cantitate de carne este vorba? Câţi cai au fost omorâţi? Şi  România a terminat de făcut verificările sau este doar o fază intermediară?

Daniel Constantin: Din punctul meu de vedere România a terminat, pe baza informaţiilor pe care le am la dispoziţie, a terminat toate verificările. Noi am făcut verificări, repet preventiv, în avans, chiar dacă nu am avut informaţiile la lotul respectiv, la transportul respectiv, toate datele care trebuiesc puse la dispoziţie atunci când vorbim de trasabilitatea produselor. Deci din punctul meu de vedere, nu există nici un fel de suspiciune. Cu referire la cantităţile pe care le-aţi cerut dumneavoastră o să vi le punem la dispoziţie. Le avem. Vreau să subliniez un lucru: În România nu există crescătorii de cai pentru sacrificat pentru a fi comercializat. În România se sacrifică în special caii care sunt în gospodăriile ţărăneşti, dacă vreţi, în gospodăriilor cetăţenilor din România. Atunci când sunt anumite probleme probabil merg cu ei la abator, abatorul respectiv îl cumpără la un preţ stabilit de comun acord, după care sigur că există o cerere pe piaţa internaţională, în special pe piaţa din Italia. Sigur mai sunt şi alte ţări care consumă. În România ca şi în Marea Britanie nu se consumă, nu este un obicei de a se consuma carnea de cal. Deci, dacă m-aş raporta şi să facem o statistică în zilele următoare, nu cred că România este printre primii exportatori de carne de cal.

Daniel Constantin: Nu, nu am aceste informaţii.

Reporter:

Daniel Constantin: Verificările pe care le-am făcut au vizat tot anul 2012 şi anul 2013. Din câte am înţeles din presă se face referire la cantităţile care au fost livrate începând cu luna iulie - august 2012. Noi, repet, preventiv, am mers chiar mai departe şi am verificat absolut toate exporturile din anul 2012 a celor 2 societăţi. Aşteptăm date în cursul zilei de astăzi, dacă mai vin date suplimentare cu siguranţă vom merge imediat pentru a verifica.

Reporter: …..

Daniel Constantin: Deci este posibil, din România a plecat ca şi carcasă, dacă vreţi carne macră, nu a plecat carne tocată sau carne amestecată. Este posibil ca pe parcurs să se fi întâmplat altceva, nu mai este responsabilitatea societăţii din România şi nici a statului român, să verifice ceea ce se întâmplă dincolo de graniţe. Din punctul meu de vedere, având în vedere că în România nu există nici un fel de suspiciune în momentul de faţă, cred că frauda s-a produs undeva dincolo de graniţele României.

Data publicarii: 11-02-2013

Imagini aferente acestui document:

 MARESTE_IMAGINEA 
            
Copyright © 2010 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale